Industria alimentară

Cum o să arate viitorul? Depinde cum privim. Unele cărți, filme arată un viitor sumbru, o lume care se pierde, o lumea fără mâncare. Pentru altele, o să fie o lume minunată, fără violență, mâncare din belșug. Dar nu putem să nu ne întrebăm ce vom face? Cum vom arăta? Sau, ce vom mânca? Așa cum anumite tehnologii ne-au arătat că nu tot ceea ce mâncăm trebuie să provină din natură (cuptorul cu microunde, mâncarea congelată). În prezent, cele mai multe preparate au mai mult produși sintetici decât pe cei din natură. Iar mâncarea (alimentele) ”bio” încep să ne facă să conștientizăm ce am pierdut prin introducerea de chimicale în mâncare. Doar că prețurile sunt mult mai ridicate, ceea ce duce la o discuție interesantă: la noi, în perioadă comunistă, când au fost introduse alimentele cu ”chimicale” (pomii fructiferi stropiți, legume plantate cu chimicale, pentru a crește mai mari și mai frumoase, etc.) prețurile lor erau mult mai ridicate decât ale cele fără chimicale (chimicalele costă, producția costă, etc). Acum este invers, după ce pământul a avut de suferit prin introducerea de chimicale, produsele bio sunt mai scumpe.

Dar haideți să vedem ”mai la vale” (Hașdeu, Românii bănățeni, p. 17 ) câteva porții din viitorul mâncării printate 3D:

ChefJet http://www.3dsystems.com/chefjet de la 3D Systems:

3D-printed-chefjet-sugar-cake-topperPrezentată la CES (Consumer Electronic Show) în 2014 imprimata este una dintre acelea care imprimă ”un gust la fel de bun precum arată”. Dezvoltată, la început, de o mică firmă creată de Kyle și Liz von Hassen (soț și soție) numită the Sugar Lab (laboratorul de dulciuri*) http://the-sugar-lab.com/ , tehnologia a fost cumpărată de 3D Systems, procesul fiind regândit pentru a putea fi folosită de bucătarii profesioniști, în restaurante, deci, pentru o producție mai mare, dar și pentru consumatorii casnici gurmanzi care îți doresc mâncăruri imprimate 3D cu un aspect încântător și cu un gust irezistibil. ChefJet o să apară în două versiuni, standard și Pro. Versiunea Pro are capacitatea de a imprima color. Un aspect interesant este acela că pe lângă printarea cu zahăr obișnuit(pentru îndulcire) poate folosi ca îndulcitor și alte produse ca: ciocolată, mere, sau alte arome care se pot realiza într-un laborator alimentar.

3d_printed_sugar_love_my_chefjet
Programată să apară la mijlocul lui 2014, pentru mai puțin de 5000 de $, singura problemă fiind că nu s-a lansat încă. Din păcate, raportul finaciar oferit de 3D Systems a dezvăluit că multe dintre imprimantele promise nu au fost produse la timp, imprimanta poate să fie văzută numai la expoziții.

3D-printed-sugar-caketopper-3D-systems

Foodini de la Natural Machines

foodini-3D-printed-dinos
Urmând un marketing elegant și savuros, imprimanta 3D Foodini se dorește a fi răspunsul bucătarului care face mâncarea la mâncarea cumpărată din supermarket-uri (deja procesată, preparată). Utilizatorii pot prepara ingrediente proaspete, de a crea o varietate de paste, și indtroduse în capsule reuitilizabile, sunt sunt apoi printate în orice formă folosind o matriță. Deoarece pasta din alimente este proaspătă, realizată din ingredientele alese de utilizator, utilizatorul poate alege poate prepara alimente sănătoase, organice, evitând astfel alimentele procesate, pline de aditivi și e-uri.

foodini-3D-prints-a-burger
Natural Machines a lansat un apel prin Kickstarter https://www.kickstarter.com/ (un site- comunitate care își propune ca cei cu idei să își promoveze ideile (jocuri, produse, tehnologii..etc) și să le realizeze cu ajutorul și suportul material oferite de alți oameni (ajutorul constă în strângerea unei anumite sume de bani, sumă cerută de producător, prin care să ducă proiectul la bun sfârșit. Cei interesați de produse sponzorizează, finanțează proiectele care li se par interesante. Fiecare donează suma pe care o crede. Producătorii oferindu-le, la final, mai multe beneficii (în cazul jocurilor video – jocul gratuit)) în luna Martie a anului 2014, suma totală ajungând la 20.000 de $ din finanțări, sumă care a scăzut de la începutul punerii pe Kickstarter a proiectului ”salata de cartofi”https://www.kickstarter.com/projects/324283889/potato-salad?ref=nav_search , care a avut un interes foarte mare. Firma dorește să mai ceară o finanțare, sperând să lanseze imprimanta 3D în anul 2015, la un preț de 1000 de $. Singurul lucru neplăcut despre Foodini este acela că mâncarea printată nu este și gătită, așa că mâncarea printată trebuie să fie deja comestibilă când este ralizată de imprimantă sau se poate găti ulterior (chifla..etc)

Imprimanta f3D

Aceasta este o imprimantă prototip creată de niște studenți ai Colegiului Imperial din Londra pentru examenul de licență. Imprimanta este capabilă să folosească până la 5 extrudere (capetele prin care se scoate pasta) și gătește mâncarea folosind un fel de cuptor din halogen de 1400 W. Studenții au realizat trei ingrediente diferite- aluatul, sosul de roșii și cașcavalul- pentru a realiza o singură mâncare- o pizza de dimensiuni mici. Costurile totale pentru realizarea imprimantei au fost de 1900 de $.

Imprimanta construită de SMRC (Systems and Materials Research Corporation) pentru NASA.

Foarte multă lume este fascinată de ce mănâncă astronauții (cosmonauții, pentru cele/ cei rusofili) în spațiu. http://education.ssc.nasa.gov/fft_halloffame.asp (o listă cu cele mai populare mâncăruri pregătite de NASA). Mâncarea pentru astonauți a trecut de la paste primitive la mâncăruri asemănătoare celor din armată, pe front (mâncare gata de mâncat). Cincizeci de ani mai târziu, mâncarea este un aspect important pentru călătoriile spațiale, iar NASA a atribuit un contract de 125.000 de $ companiei Systems Materials Research Corporation http://systemsandmaterials.com/ din Texas, care lucrează la o imprimantă care printează mâncare pentru călătoria pe Marte, prin studiul inginerului mecanic Anjan Contractor. Folosind materii prime în capsule preambalate, imprimanta va putea combina diferite ingrediente individual pentru a printa o mai mare varietate de mâncăruri decât era posibil anterior, ”mâncare de-a gata”. Firma a imprimat deza o pizza care a fost gătită în doar 70 de secunde după printare. Următorul pas este de a adăuga în mâncarea preparată substanțe nutritive, pentru a le oferi astronauților de pe Marte vitaminele și mineralele de care au nevoie.

Choc Creator de la Choc Edge

3d-printed-chocolate-snowflake-from-chocedgeCe facem atunci când imprimanta 3D nu poate găti lucrurile printate, ci doar să le printeze? Ce spuneți de un aliment care ne ajută să trecem mai repede peste supărare, care ne ”îndulcește”? Da, ați spus bine, este vorba despre ciocolată! Cum bine știți din alte articole prezente pe site-ul nostru, există mai multe companii care produc ciocolată 3D cu ajutorul imprimantelor 3D. Choc Creator http://chocedge.com/ de la Chocoedge este considerat a fi prima imprimantă de ciocolată 3D de pe piață. Proiectată de Liang Hao în 2012, imprimanta poate desena cele mai multe forme 2D care vă trec prin cap, forme ce pot fi prinate singure sau pe torturi și prăjituri/ fursecuri. Cu cât deveniți mai buni, puteți imprima o formă 3D din mai multe straturi. Imprimanta are un preț de 3888 de lire http://chocedge.com/shop/index.php

Extrudere (capete prin care iese filamentul, pasta atunci când se realizează obiectul printat, unde este încălzită la o anumită temperatură cât să se topească, să devină maleabilă) de la Zmorph http://zmorph3d.com/3d-printers/

ZMorph-3D-printed-cake

Așa cum bine ați sesizat până acum, imprimantele 3D alimentare nu sunt ușor de găsit. Cu excepția imprimantei Choc Creator, imprimantele 3D încă nu au ieșit puternic pe piață. Avem două opțiuni: fie așteptăm până apar, fie le constuim singuri (cu ajutorul unor firme ca Zmorph). O opțiune este aceea de a cumpăra o imprimantă 3D ”obișnuită” și să o transformi în a printa ceva comestibil. Unii producători au sesizat acest lucru (până producem imprimanta noastră de ce să nu le oferim posibilitatea utilizatorilor de imprimante 3D să poată reliza ceva comestibil, cu câteva modificări). Unul dintre acești producători este Zmorph, care crează o imprimantă 3D versatilă cu componente (toolheads) interschimbabile, inclusiv un extruder pentru pasta cu care se va imprima ciocolata 3D și aluatul pentru prăjituri, care apoi să fie puse la cuptor luând forma unei prăjituri speciale.

Extruderul Discov3ry de la Structur3D.

Discov3ry-extruder-frosting-3D-print

Pentru cele/ cei care au deja o imprimantă 3D și vor să printeze repede ceva comestibil, pot lua în calcul extruderul Dicov3ry de la Structur3d http://www.structur3d.io/#discov3ry. Ca și Foodini, acest extruder, care este o pastă pentru prinatre, a fost realizat tot printr-o campanie cu ajutorul ”Kickstarter”, prin care se dorește să umple necesitățile unei paste necesare pentru a printa ciocolată, glazură, sau alte elemente vâscoase dar mai puțin comestibile, cum ar fi siliconul și argila. Sau, dacă nu puteți aștepta ca pasta să apară pe rafturile online, puteți încerca construirea propriului extruder și pastei, alegând extrudere pastă care sunt open source, ca cele create de RichRap: http://www.thingiverse.com/thing:20733

3D Fruit Printer de la Devotailed

fruit-3D-printer-from-dovetailed

Până acum am gustat numai mâncare făcută din pastă, firma Dovetailed http://www.dovetailed.co/ a combinat aromă de căpșiuni cu un gel bogat în sodiu în care se pun mici sfere într-o soluție de clorură de calciu pentru a crea ceva care, de aproape, seamănă cu o zmeură. ”Fructul” realizat seamănă mai mult cu un jeleu- gelatină decât cu un fruct real. Din păcate, nu sunt prea multe noutăți despre cum o să arate în viitor această imprimantă, doar ce a fost arătat când a fost promovat prototipul.

3D Everything Printer de la TNO

3D-printed-chocolate-globes-from-TNO

O companie care pare să fie în stagii avansate în domeniul printării mâncărurilor 3D este TNO (Nederlandse Organisatie voor Toegepast Natuurwetenschappelijk Onderzoek) https://www.tno.nl/en/focus-area/industry/flexible-free-form-products/additive-manufacturing/3d-printing-now-printing-food-too/ , o companie olandeză care se ocupă cu cercetarea printării mâncării 3D încă din 2012.

tno-3d-printed-food

Prin TNO, printarea alimentelor ar putea permite utilizatorilor să creeze mâncare în funcție de preferințele și gusturile fiecăruia, mâncarea putând fi personalizată. Folosind datele istorice, fiziologice, imprimanta ar putea printa cantitatea necesară de elemente nutritive de care ai nevoie, în timp ce aromele mâncării vor fi în funcție de starea ta de spirit folosind ”ingrediente alternative, cum ar fi proteinele din alge, frunze de sfeclă, sau chiar insecte”. TNO lucrează cu Barilla (producător italian de paste) http://ro.barilla.com/ pentru a printa 3D 15-20 de bucăți de paste la fiecare 2 minute. De asemenea, au făcut echipă cu designerul Chloe Rutzerveld http://www.chloerutzerveld.com/ pentru a printa biscuiți 3D făcuți din fructe confiate, nuci, alge, umpluți cu drojdie, bacterii, ciuperci, semințe, varză , care cresc și conferă aromă biscuiților în timp. Delicios!

tno-3d-printing-food-spore

Imprimanta ce printează un fel de terci de la Biozoon pentru vârstnici (sau pentru cei fără dinți).

biozoon-3D-printed-chicken

Compania germană Biozoon http://biozoon.de/en/ se mândrește cu mâncarea în forme gustoase din terci hrănitor de ceva timp, în special pentru oamenii în vârstă din azile. Folosind fonduri europene, compania speră să termine imprimanta în 2015. Folosind 48 de duze, alimente lichefiate, și un agent de gelifiere, imprimanta va recrea forma și gustul a unei mâncări greu de înghițit, o pulă de pui, dar care se topește odată ce este pusă în gură, toate în timp ce acest aliment le oferă toți nutrienții necesari menținerii sănătății lor. Soylent (băutură nutrițională creată pentru a acoperi necesarul de nutrienți din organism, ce poate înlocui mesele/ mâncarea) este făcut dintr-un agent de gelifiere (cu această imprimantă).

Imprimantele care au început trendul printării mâncării 3D -de la Fab@Home

fab-at-home-French-Culinary-Institute-3D-printed-scallop

Este posibil ca nici una dintre aceste tehnologii de imprimare a mâncării sa nu fi existat fără Fab@ Home http://www.fabathome.org/ , una dintre cele două imprimante open source care au deschis balul. Condus de Hod Lipson și Evan Malone de la Universitatea Cornell, imprimanta Fab @ Home a fost un experiment prin care s-a încercat aducerea de prototipuri cât mai rapid pentru utilizatorii casnici la un cost redus, cu toate instrucțiunile disponibile online pentru a o construi. Încă din 2010, laboratorul lor, împreună cu parteneri ca Institutul Culinar Francez, a fost printre primele care a început să experimenteze cu extrudere alimentare: prăjiturele prinatte 3D cu litere coapte în interior, scoici în formă de nave spațiale, ciocolată, glazură, brânză..etc. Fără aceaste scoici în formă de rachetă s-ar putea să nu fi văzut niciodată mâncăruri printate 3D în forme originale.

Ca o concluzie, imprimantele încă au un drum lung de parcurs. Va dura până când o să înlocuim expresii ca ”ca la mama acasă ” cu ”ca la imprimantă acasă” (ca la imprimanta de acasă).

Articolele cele mai vizualizate